se plimba măreaţă
ploaie răcoroasă de iulie la braţ
cu perfectul curcubeu printre castane
căzute şi amintiri recente cu zâmbet
nenăscut pe buze
dar salvat în ochii plini
cu licurici de gheaţă
topiţi la flacăra ori jarul
sufletului
de nerecunoscut poem cântat
şi închinat apusului în sânge încătuşat
în lumea oamenilor
dezobişnuiţi cu omul care râde
şi împotriva omului ce plânge
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu