degeaba

te caut fără lumină
printre cuvinte săpate de gânduri
neînţelese
minciuni fără vină
purtându-şi blestemul cu zâmbet
curat
îl sorb prin paiul speranţei
vicleană amăgire
stăpâna nefericitului
vorbeşti mereu neatentă
surprinsă
între dorinţă şi frică
eterne vărsări cristaline
de gheaţă
topită în sufletul viselor
arse